Violenta domestică este nu doar o problemă socială gravă, ci și o amenințare directă asupra sănătății fizice și mentale a celor implicați. Unul dintre aspectele puțin discutate, dar extrem de importante, este modul în care violența domestică afectează funcționarea creierului victimelor. Creierul uman este un organ incredibil de complex, responsabil pentru o gamă largă de funcții cognitive și emoționale. Însă, în fața unui stres cronic și a traumelor severe, acest organ vital poate suferi daune semnificative, cu consecințe pe termen lung pentru sănătatea mentală a individului.
Unul dintre cele mai perturbatoare efecte ale violenței domestice asupra creierului este hiperalertizarea constantă a sistemului nervos. Persoanele care trăiesc într-un mediu marcat de abuz sunt adesea într-o stare permanentă de alertă, fiind mereu pregătite pentru potențialele amenințări. Această stare de hipervigilență poate duce la o secreție crescută de cortizol, hormonul stresului, care poate afecta negativ funcționarea creierului pe termen lung.
Pe lângă hiperalertizare, expunerea la violență domestică poate duce și la dezvoltarea unor tulburări de stres post-traumatic (TSPT). Creierul poate reacționa la traumele repetate prin supraactivarea amigdalei, regiunea asociată cu răspunsul la frică și anxietate. În același timp, activitatea prefrontală poate fi inhibată, ceea ce poate afecta capacitatea de reglare a emoțiilor și luare a deciziilor.
Un alt impact al violenței domestice asupra creierului este modificarea structurii și funcționării neuronale. Studiile neuroștiințifice au demonstrat că traumele psihologice pot duce la schimbări în conectivitatea neurală și în nivelul substanțelor chimice cerebrale, cum ar fi serotonina și dopamina, care sunt implicate în reglarea stării de spirit și a comportamentului.
Este important de subliniat că aceste efecte asupra creierului nu se opresc la momentul în care violența domestică încetează. De fapt, consecințele pot persista pe termen lung, afectând capacitatea individului de a funcționa în viața de zi cu zi și de a menține relații sănătoase și stabile. Violența domestică nu este doar o problemă de relații interpersonale, ci și o amenințare gravă la adresa sănătății mintale și funcționării creierului. Este crucial ca societatea să acorde atenție acestor aspecte și să ofere sprijin adecvat victimelor, inclusiv acces la terapie și alte resurse care să faciliteze recuperarea și vindecarea creierului afectat de traume. Prin înțelegerea profundă a impactului violenței domestice asupra creierului, putem întări eforturile noastre pentru a preveni acest fenomen și pentru a oferi suport celor care au fost deja afectați.
Proiect derulat de Asociația Dezvoltare și Psihoterapie prin Acțiune în parteneriat cu Norsk Moreno Institutt cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Bătaia nu este ruptă din rai!
https://depsi.ro/bataia-nu-este-rupta-din-rai/
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.
Leave a Reply