Fără a avea o justificare, violența constituie un act nimicitor manifestat fie în interior (automutilare, suicid), fie în exterior (direcționat spre ceilalți, spre natură sau/și ambient). Deși viziunea socială limitează cel mai adesea violența domestică la actele propriu-zise de violență, este imperios a nu fi excluse elementele emoționale, psihologice, sexuale și financiare pentru o imagine de ansamblu ale violenței domestice.

Conform Legii 217/2003 „violența domestică înseamnă orice inacțiunesau acțiuneintenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.” La nivel mondial, 35% dintre femei au suferit o formă de violență fizică sau sexuală (agresorul fiind, în majoritatea cazurilor, partenerul de viață), iar 38% dintre omorurile săvârșite asupra femeilor au avut ca autor partenerul acestora. În România, aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor în 2022.

O caracteristică a violenței domestice împotriva femeilor este comportamentul repetitiv prin care se încalcă atât drepturile partenerei, cât și integritatea corporală, iar consecințele sunt cumulative și deloc accidentale: înlăturarea libertății personale și a sentimentului de sine al celui abuzat. Agresorul creionează o lume a fricii, a confuziei, a contradicției în carevictima este prizonieră, iar el este cel omniprezent și omnipotent. Un joc al terorii în care victima este țintă perfectă a unui control coercitiv permanent, este invariabil criticată și monitorizată.

Regulile jocului sunt confuze, imprevizibile. De la verificare modului în care partenera socializează, are „grijă de casă”, cum educă sau nu educă copiii, cum gătește, cum face sau nu face curățenie, cum se îmbracă, de ce și de câte ori „iese” din casă, monitorizarea apelurilor telefonice, etc. Totul este sub lupă. Frica și confuzia sunt rezultatele principale urmărite de către agresor, iar izolarea și controlul sunt principalele pârghii ale unei dominații opresive. Controlul poate fi realizat prin acte de constrângere sau interdicții și se refuză accesul la bani, victima nu are dreptul de a se angaja sau are obligația de a-i pune la dispoziție agresorului veniturile câștigate, nu are libertatea de satisfacere a vreunei nevoi (uneori chiar primare), ii este interzis accesul la bunurile familiei (TV, mașină, telefon, etc.). Principalele strategii folosite sunt: violență, intimidarea, izolarea, controlul. Formele violenței domestică împotriva femeilor descrise de lege sunt:

a) violență verbală– adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;

b) violență psihologică– impunerea voințeisau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmiterla distanță, care prin frecvența, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;

c) violență fizică– vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, imbrancire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);

d) violență sexuală– agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;

e) violență economică– interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existența primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de prima necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a posedă, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;

f) violență socială– impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ saua locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;

g) violență spirituală– subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învață copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

h) violență cibernetică– hărțuire online, mesaje online instigatoare la ura pe baza de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuala de informațîi și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenință, reduce la tăcere victima.

„Lasă, că și ei îi place!”, „O și cere!” (bătaia), „Înseamnă că este gelos pentru că mă iubește!”, „Este tatăl copiilor mei!”, „Era beat. Nu și-a dat seama ce face!”, „Femeile care nu recunosc că toată lumea se mai ceartă, mint!” sunt câteva dintre credințele care întăresc normalizarea violenței domestic.

Adevărul este că violență nu este o dovadă de iubire!

Siguranța căminului propriu este înlocuită cu o lume terifiantă, uneori femeile plătind cu viață faptul că le este fie prea rușine, fie prea frică să caute ajutor.

Proiect derulat de Asociația Dezvoltare și Psihoterapie prin Acțiune în parteneriat cu Norsk Moreno Institutt cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Bătaia nu este ruptă din rai!

https://depsi.ro/bataia-nu-este-rupta-din-rai/

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.